Seria de interviuri despre cum să te iubești și cum să-ți dezvolți o stimă de sine sănătoasă este o inițiativă Beauty of Life, care își propune să ofere informații cât mai diverse despre mecanismele psihologice din spatele gândurilor și comportamentelor noastre, de unde să ne informăm corect și ce putem face concret pentru a fi mai buni cu noi, a ne accepta și iubi pe deplin.
Daniela Păunescu, cofondatoare a Asociației Beauty of Life, este psiholog clinician, cu experiență a abordării psihoterapeutice, oferită de formarea de lungă durată, în curs de desfășurare – Psihoterapie Experienţială şi a Unificării centrată pe adult – copil – cuplu – familie, precum și experiența altor cursuri și ateliere formative pe depresie, anxietate, doliu, traumă, terapie de grup, terapie de cuplu, nutriție.
Pe Daniela o poți găsi pe Instagram, Facebook sau pe site-ul oficial, unde găsești și articole utile.
Mai concret, ce este iubirea de sine și cum se poate măsura?
Iubirea de sine își are rădăcinile în primii ani de viață și reprezintă relația pe care fiecare dintre noi o are cu el însuși. Ea include respectul față de sine, înțelegerea, acceptarea și valorizarea propriei ființe precum și capacitatea de a-ți îndeplini nevoile fizice, emoționale și spirituale. Ea se formează după cum ne-au iubit părinții și și-au exprimat iubirea față de noi și după cum s-au iubit între ei și și-au exprimat iubirea unul față de celălalt.
Nu cred în măsurători când vine vorba de condiția umană, însă cred ca ne putem evalua iubirea de sine adresând-ne câteva întrebări. Spre exemplu:
Cât de bine mă cunosc pe mine însumi/însămi?
Cât de mult reușesc să îmi accept calitățile și limitele?
Cât de bine îmi cunosc nevoile si cât de atent/ă sunt la ele?
Îmi respect dorințele?
Cât de blând/ă și înțelegător/oare pot fi cu mine în momentele dificile?
Cât de multă îngăduința si susținere emoțională îmi acord mie însumi/însămi atunci când simt că nu mai pot?
Cât de mult mă preocupă sănătatea și starea mea fizică generală?
Cât de mult mă concentrez pe creșterea mea personală?
Cât de sincer/ă sunt cu mine și cât de liber pot să îmi exprim gândurile și sentimentele, fără teama de respingere sau judecată?
Cât de mult îmi urmăresc pasiunile și interesele, îmi stabilesc obiective personale și mă dezvolt în direcția dorită?
Cât de sănătoase si echilibrate sunt relațiile mele cu ceilalți? Reușesc să pun limite sănătoase?
Totdeodată este important să înțelegem că iubirea de sine nu este ceva fix și nu este un scop final, ci mai degrabă un proces continuu de dezvoltare și creștere personală. Chiar dacă își are rădăcinile în copilăria noastră, ea este un angajament față de propria noastră bunăstare și fericire, care necesită efort și atenție constantă.
Cum se naște stima de sine și ce factori ne determină încrederea?
La baza stimei de sine se îmbină trei alte concepte: iubirea de sine, despre care am vorbit mai sus, imaginea de sine sau concepția despre sine, care se formează prin identificare sau contra identificare cu mama și încrederea în sine sau sentimentul de a fi competent, care se formează prin identificare sau contra identificare cu tata. Când spun mama sau tata mă refer la orice alt îngrijitor care poate prelua acest rol.
De altfel, nu pot să vorbesc despre stima de sine fără să iau în considerare stadiile dezvoltării psihosociale ale psihanalistului Erik Erikson. Această teorie constă în opt stadii, fiecare fiind caracterizată de o criză sau conflict psihosocial distinct. Fiecare stadiu/criză/conflict rezolvat are un impact pozitiv asupra stimei de sine. Fiecare stadiu nedepășit, va avea ca efect mai târziu o regresie psihică sau un blocaj în acel stadiu, ceea ce va afecta în mod direct integritatea psihică a persoanei și indirect stima de sine.
Iată cele opt stadii ale dezvoltării psihosociale ale lui Erikson și care este legătura lor cu stima de sine:
1. Încredere vs. neîncredere (0-1 an). În această perioadă, copilul dezvoltă o încredere în sine și în alții în funcție de modul în care îngrijitorii răspund nevoilor sale de bază. O îngrijire constantă și afectuoasă îi poate oferi copilului un sentiment de siguranță și încredere în lume.
2. Autonomie vs. rușine și îndoială (1-3 ani). În această perioadă, copilul începe să își dezvolte independența și abilitatea de a face alegeri. O abordare empatică și încurajatoare din partea părinților îi poate ajuta să-și construiască încrederea în propriile abilități și să se simtă încrezător în capacitatea sa de a face față provocărilor.
3. Inițiativă vs. culpabilitate (3-6 ani). În această perioadă, copilul începe să exploreze lumea din jur și să-și dezvolte curiozitatea și creativitatea. Susținerea și încurajarea părinților în încercările lor de a-și manifesta inițiativa îl pot ajuta să-și dezvolte o încredere în sine pozitivă.
4. Competența vs. inferioritate (6-12 ani). În această perioadă, copilul începe să își dezvolte abilități școlare, sociale și fizice. Succesele și realizările în diverse domenii îi pot consolida stima de sine, în timp ce eșecurile sau comparațiile negative pot duce la sentimente de inferioritate.
5. Identitate vs. confuzie a rolurilor (adolescența timpurie, 12-18 ani). În această perioadă, adolescenții încep să exploreze și să își definească identitatea lor personală, inclusiv valorile, interesele și aspirațiile lor. Găsirea unui echilibru între autonomie și apartenență socială poate contribui la dezvoltarea unei stime de sine sănătoase.
6. Intimitate vs. singurătate (tinerețe timpurie, 18-35 de ani). În această perioadă, tinerii adulți caută să dezvolte relații intime și să-și construiască conexiuni puternice cu ceilalți. Capacitatea de a forma relații sănătoase și satisfăcătoare poate influența stima de sine.
7. Productivitate/realizare vs. stagnare (maturitatea, 35-65 de ani). În această perioadă, adulții se concentrează pe construirea unei moșteniri și a unei contribuții semnificative în comunitatea și societatea lor. Oferirea și contribuția pozitivă pot spori sentimentul de valoare și stimă de sine.
8. Integritate vs. disperare (bătrânețea, peste 65 de ani). În această perioadă, persoanele se confruntă cu reflectarea asupra vieții lor și își evaluează realizările și regretele. O evaluare pozitivă a vieții și a experiențelor lor poate duce la un sentiment de împlinire și stimă de sine ridicată.
În concluzie, fiecare stadiu al dezvoltării psihosociale a lui Erikson are legătură cu stima de sine deoarece fiecare etapă influențează modul în care individul își percepe și își evaluează propriile sale calități și abilități, precum și capacitatea de a se adapta și de a face față provocărilor vieții.
Din punctul tău de vedere, cum arată și cum se comportă o persoană cu o stimă de sine sănătoasă? Care ar fi extrema cealaltă?
În opinia mea, o persoană cu o stima de sine sănătoasă prezintă următoarele trăsături și comportamente:
👉Are încredere în abilitățile și capacitățile sale, se simte confortabil să-și exprime opinia și să-și urmeze visele;
👉Se acceptă pe sine așa cum este, cu toate calitățile și imperfecțiunile sale, este conștientă de sine și se simte confortabil în propria piele, fără a încerca să se compare cu alții sau să își pună etichete negative;
👉Își respectă propriile nevoi, dorințe, stabilește și menține limite sănătoase în relațiile sale și se asigură că este tratată cu respect și demnitate;
👉Este capabilă să ia decizii și să acționeze în mod independent;
👉Este conștientă de propriile sale resurse și își asumă responsabilitatea pentru viața sa;
👉Poate face față provocărilor și eșecurilor cu reziliență și determinare;
👉Învață din experiențele negative și își păstrează o atitudine pozitivă și optimistă;
👉Nu în ultimul rând, este dispusă să fie vulnerabilă și să își expună emoțiile și gândurile, deoarece are încredere în sine și în propria sa valoare.
Pe de altă parte, la extrema cealaltă ar fi o persoană care manifesta auto-critică excesivă, evită riscul sau situațiile noi, nu are respect de sine sau este dependentă de validarea și aprobarea altora. Persoanele cu o stima de sine scăzută pot avea dificultăți în relațiile interpersonale, pot fi mai vulnerabile la stres și anxietate și pot fi mai predispuse la depresie sau alte tulburări.
Deși am menționat toate aceste lucruri, este important să ne privim cu îngăduință, pentru că nimeni nu se află la o extremă sau cealaltă.
Ce acțiuni simple, dar eficiente, putem face zi de zi, să ne iubim mai mult și să ne acceptăm exact așa cum suntem?
Iată o serie de acțiuni simple, dar eficiente, pe care le putem integra în rutina noastră zilnică pentru a ne iubi și a ne accepta mai mult așa cum suntem:
Fie că este vorba de a ține un jurnal în care să înregistrăm lucrurile pentru care suntem recunoscători în fiecare zi sau de a dedica câteva momente în fiecare dimineață sau seară pentru a reflecta asupra lucrurilor pozitive din viața noastră, practicarea recunoștinței poate ajuta la creșterea stimei de sine și a aprecierii pentru ceea ce suntem.
Alocarea unui timp pentru hobby-uri și activități care ne aduc bucurie. Fie că este vorba de citit, gătit, pictură, sport sau orice altceva, dedicând timp pentru hobby-urile noastre, ne reamintim că merităm să ne bucurăm de viață și de lucrurile care ne fac fericiți.
Înlocuirea auto-criticilor cu gânduri mai blânde și încurajatoare. În momentele în care ne surprindem gândindu-ne negativ la adresa noastră, ne putem întreba: “Cum aș vorbi cu un prieten drag în această situație?” și ne putem încuraja la fel de blând cum am face-o cu un prieten.
Să acordăm atenție nevoilor noastre fizice și emoționale. Asigurându-ne că ne hrănim adecvat, ne odihnim suficient, facem exerciții fizice și ne acordăm timp pentru relaxare și refacere. Îngrijirea de sine este un act de iubire față de noi înșine și poate contribui la creșterea stimei de sine.
Reducând timpul petrecut pe rețelele de socializare și încercând să ne concentrăm mai mult pe propria noastră viață. Compararea constantă cu alții poate submina stima de sine, așa că este important să ne amintim că fiecare persoană are propria sa călătorie și ritm.
Încurajându-ne în mod activ și recunoscându-ne meritele și succesele, indiferent de cât de mici ar fi.
Aceste acțiuni simple, dar consistente, pot avea un impact semnificativ asupra modului în care ne percepem pe noi înșine și asupra nivelului de iubire și acceptare de sine.
Să ne iubim înseamnă să fim egoiști sau narcisiști? Cum învățăm să ne punem pe primul loc?
Să ne iubim pe noi înșine înseamnă să avem grijă de propriile noastre nevoi, să ne respectăm și să ne apreciem pe noi înșine, pentru a ne putea împlini potențialul și pentru a putea contribui pozitiv la viața celor din jurul nostru, deci nu suntem nici pe departe egoiști. Cât despre narcisism, aici vorbim de o tulburare de personalitate care are ca principal aspect dezadaptativ lipsa empatiei, nu doar centrarea pe sine. Este important să găsim un echilibru între a ne acorda atenția și îngrijirea de care avem nevoie și a fi preocupați de bunăstarea și fericirea celorlalți.
Ce resurse utile recomanzi pentru a ne informa și a avea o viziune realistă asupra emoțiilor noastre?
Există o mulțime de resurse utile disponibile pentru a ne ajuta să ne informăm corect și să avem o viziune realistă asupra emoțiilor noastre. Iată ce recomand eu:
“Inteligența emoțională” de Daniel Goleman – O carte de referință în domeniul inteligenței emoționale, carte explorează modul în care emoțiile noastre influențează comportamentul și relațiile noastre și oferă sfaturi pentru dezvoltarea unei inteligențe emoționale mai ridicate.
“Darurile imperfecțiunii” de Brené Brown sau orice carte care vă atrage din cele scrise de ea – Brené Brown explorează importanța acceptării și exprimării vulnerabilității noastre și ne învață cum să ne acceptăm imperfecțiunile și să trăim o viață autentică și împlinită.
“Drama copilului interior” de Alice Miller – Este o călătorie de autocunoaștere și vindecare a părților noastre interioare care au fost rănite sau neglijate în timpul copilăriei, pentru a ne elibera de modelele de comportament și gândire limitative și pentru a trăi o viață mai plină și autentică.
Oricare din cărțile scrise de Peter Levine – pentru a înțelege faptul că nu există vindecare emoțională fără a lua în calcul și ceea ce se întâmplă în corp.
Site-uri și resurse online:
Psychology Today – oferă o varietate de articole și resurse despre emoții, gestionarea stresului, relații și dezvoltare personală.
Greater Good Magazine – publicația de la Universitatea Berkeley explorează știința fericirii, compasiunii și altruismului și oferă articole și resurse despre gestionarea emoțiilor și îmbunătățirea bunăstării emoționale.
TED Talks – oferă o gamă largă de prelegeri și discursuri despre inteligența emoțională, gestionarea stresului, mindfulness și alte aspecte legate de emoții și dezvoltare personală.
Podcasturi:
Unlocking us with Brené Brown– discută despre vulnerabilitate, curaj și conexiune în acest podcast și oferă perspective și instrumente pentru gestionarea emoțiilor și construirea relațiilor sănătoase.
Interviuri cu Gabor Mate – în care explică ușor de înțeles cum experiențele noastre din copilărie, în special traumele și stresul, pot influența sănătatea noastră fizică și mentală în viața adultă.
Filme și documentare:
Inside Out – acest film animat de la Disney care explorează complexitatea și importanța emoțiilor în viața noastră și oferă o perspectivă captivantă asupra modului în care gestionăm și navigăm prin emoțiile noastre.
Un gând de final… 🙂
Cred că primim viața ca pe un dar, însă darul acesta vine cu de toate, pentru toți. Nimeni nu e scutit de suferință. Stima de sine cu toate componentele ei, se formează plecând de la acest dar si adăugând darurile pe care reușim să ni le facem nouă înșine pe parcursul vieții. Nimic nu e predefinit sau predestinat, noi avem posibilitatea să culegem și să punem în coș, până la finalul vieții, ce ne este util și să scoatem ceea ce nu ne mai trebuie. Este un proces, e ceea ce cred eu ca avem de făcut și lăsat pe mai departe. Acesta este darul pe care îl putem lăsa generațiilor următoare – să fim buni cu noi înșine. Indiferent de ce am primit în pachet, merităm să fim iubiți și respectați.
Ajută-ne cu teme de conversație și haideți să construim ceva frumos cu #invatasateiubesti. Tu ce oameni frumoși urmărești și ar avea ceva interesant de spus? Pe tine ce teme te preocupă? Ce lucruri, gânduri și întâmplări stau în calea fericirii? Ce nu poți accepta la tine și vrei să schimbi cu orice preț?
Lasă-ne orice întrebare sau sugestie în comentarii și pe Instagram sau scrie-mi la ana@beautyoflife.ro
