fbpx

Tu de acasă VS Tu din societate

by Carmen Lazaroiu
societate

Sunt momente în care ești nevoit să intri în pielea atâtor personaje, încât la sfârșitul unei zile te întrebi cine ești tu cu adevărat și de ce trebuie să joci un rol diferit de fiecare dată când ieși din spațiul privat, iar abia atunci când luminile se sting să-ți permiți să fii tu însuți! Sau nici măcar atunci?

Conceptul de sine

Cine sunt eu?

Atunci când ești copil ai senzația că totul se cuvine să fie natural și să nu faci nimic pentru că „așa trebuie”, pe când odată cu trecerea timpului, ajuns la maturitate, începi să descoperi că nu poți fi tu însuți 100% din timp și totul se transformă într-o multitudine de roluri pe care trebuie să ti le asumi în fiecare zi.

Sine – o colecție de identități

Partea dificilă constă în faptul că nu există o teorie clară care să-ți ofere drumul spre cunoașterea de sine, există doar timp investit în relația cu tine când poți să te analizezi de aproape, există cărți, mentori, cursuri și concluziile tale finale.

Deși nu suntem ființe iubitoare de singurătate, experiența directă cu propria persoană poate oferi cele mai relevante răspunsuri pentru că, în societate, suntem influențați de ce spun ceilalți despre noi că suntem. Chiar dacă noi împlinim niște roluri acolo, mereu resimțim puternic etichetele celor din jur: ești frumos/ești urât, ești deștept/ești prost, și acționăm în funcție de cum și-ar dori cei de lângă noi să acționăm.

Așadar, ești tu cel despre care vorbesc ceilalți?

Pentru cei mai mulți dintre noi, pandemia a însemnat un test de răbdare în care ne-am îndeplinit toate rolurile în spațiul nostru privat. Am fost nevoiți să fim părinți, elevi, studenți, angajați, soț/soție, iubit/iubită sau noi înșine în spațiul în care, nu de mult, ne detașam de ceea ce trăiam în exterior. Consider că asta a îngreunat balanța dintre ce însemna ”odată” delimitarea dintre noi, acasă și noi, în societate.

Însă, dacă viața ar fi fost ca înainte…

  • Tu de acasă

Odată ce identitatea ta este bazată pe existența unor roluri pe care ești dispus să le joci chiar și acasă, te simți nevoit să duci la bun sfârșit anumite lucruri care țin de împlinirea ta ca părinte, copil, soț/soție, fiică/fiu, cum ar fi cele legate de curățenie, iubire, temele pentru școală, examene, menținerea unei vieți sănătoase, cumpărături, pregătirea meselor, spălatul, călcatul rufelor și așa mai departe.

Acasă reprezintă locul perfect pentru îngrijirea sinelui, al familiei și a îndeplinirii acestor roluri cât mai bine posibil pentru că, de multe ori, ceea ce facem acasă definește în mare parte ceea ce facem pentru societate: exemplu – a fi un părinte bun sau un copil excepțional reflectă dorința reacțiilor pe care vrem să le obținem din exterior. În momentul în care afli de la altcineva că nu ești suficient de bun, ești devastat și te preocupi de cum poți deveni suficient de bun pentru societate și spun asta pentru că ceea ce văd alții la noi, ne afectează mult mai mult existența decât ceea ce vedem noi înșine la noi.

Ești împăcat cu tine abia atunci când ceilalți sunt împăcați cu tine, iar dacă ai avea posibilitatea să renunți la toate aceste roluri pe care le îndeplinești acasă nu ar favoriza cu nimic starea ta psihologică, din contra. Avem nevoie să ne simțim utili pentru cei de lângă noi, să simțim că aparținem și că suntem acceptați.

Află mai multe din:

  1. https://www.scena9.ro/article/stii-cine-esti-autenticitate-cristian-iftode
  2. Self-Concept, Margaret Williams
  3. Outliers, Malcolm Gladwell
  • Tu din societate

Atunci când vine vorba despre societate lucrurile devin mult mai serioase pentru că vorbim despre imaginea pe care o arătăm lumii, cine suntem noi pentru ceilalți, ieșim din zona de confort și intrăm în pielea unor personaje care nu există în realitate.

În societate, indivizii întră în rolurile pe care și le-au asumat vizibil. Exemplu: profesorul face activitățile pe care doar un profesor poate să le facă, omul de afaceri face doar ceea ce un om de afaceri poate să facă, un programator va face doar ce ține de obligațiile sale să facă, etc.

În sociologie se vorbește foarte mult despre asta, iar motivația din spatele „actorului social” este apartenența la un grup și sentimentul că este valoros printre membrii grupului. Adevăratul motiv pentru care ne asumăm aceleași roluri în fiecare zi este legat de importanța pe care o ocupăm în societate. De fapt, concluzia acestui „eu social” reprezintă centrul identității noastre, iar dacă acesta nu ar mai exista, depresia nu ar fi foarte departe. Exemplu – Instagram este plin de indivizi extrem de fericiți care își afișează viețile extrem de fericite și pline de lucruri materiale pe care foarte mulți alți indivizi nu și le-ar permite niciodată în viața aceasta. De ce? De dragul societății pentru că a avea lucruri scumpe precum hainele de fimă nu te fac neapărat fericit, cum nici lipsa lor nu te fac neapărat trist. Este doar o imagine ireală a unor identități care nu există!

„Nu e nimic mai rău decât un actor lipsit de inteligență, pentru că un astfel de om are tendința de a vorbi și a juca despre el însuși. Actorii trebuie să învețe să fie alte persoane.”

societate social media
  • Cum echilibrăm rolurile?

Important este ca după ce ți-ai dat seama de rolurile pe care le ocupi acasă față de cele din societate să le delimitezi cu grijă, pentru că viața de familie nu va fi niciodată aceeași cu cea de serviciu, iar riscul ca tu să încurci rolurile poate fi destul de mare. De câte ori nu ajungi acasă de la muncă încărcat cu probleme și uiți că trebuie să fii acolo, prezent, pentru familia ta?

Este foarte important să te descoperi pe tine și să-i lași pe ceilalți să vadă adevărata identitatea a ta, chiar dacă îți vor pune o etichetă neobișnuită și nu vei mai fi acceptat, asta nu înseamnă neapărat că este ceva rău, înseamnă că ai nevoie de alți oameni care au valori asemănătoare cu tine. Nu uita, totul este temporar în viață, la fel și oamenii.

Trebuie doar să fii tu!

Sugestii:

  1. Goffman, Viața cotidiana ca spectacol
  2. David Dinka, Role, Identity and Work
  3. THOMAS ERIKSON, Surrounded by Idiots. The Four Types of Human Behaviour
  4. Matt Haig, Reasons to stay alive
Share this:

1 comment

Lazaroiu Mioara April 9, 2021 - 8:26 pm

Mă aplec în fața acestor rânduri scrise cu atâta eleganță !!!

Reply

Lasă un comentariu

Related Posts

Folosim cookies pentru a îmbunătăți experiența ta pe site. Sperăm că ești în regulă cu asta, iar dacă nu, îți poți retrage acordul oricând. De acord Află mai multe

Privacy & Cookies Policy