Am tot auzit de tineri care au dezvoltate programe software pentru a monitoriza voturile la alegerile din diasporă și nu numai, IT-iști care lucrează voluntar pentru instituții ale statului și profesioniști care contribuie la dezvoltarea României mai mult decât se vede cu ochiul liber. Ulterior, am aflat că au și un numitor comun, iar acesta este Code4Romania.
Am fost curioasă să aflu mai multe despre ei, dar și despre cum se pot implica cât mai mulți oameni în societatea românească pentru a face din România un loc cât mai bun. Așa cum am mai scris, consider că ține de responsabilitatea noastră să facem lucruri pentru țara în care trăim, nu doar să așteptăm de la alții sau să ne plângem pe Facebook.
Mai multe detalii te las să afli direct de la Bogdan Ivănel, fondatorul Code4Romania.
Sunteti foarte activi în special în mediul online, felicitări pentru tot ceea ce faceți. Pentru persoanele care încă nu au auzit de voi, ce face Code for Romania mai exact?
Code for Romania este un ONG de civic tech care a luat naștere cu mai bine de doi ani în urmă și care pune tehnologia în mod gratuit în slujba societății. Lucrăm să construim România 2.0 cu alte cuvinte. Suntem peste 500 de voluntari, ceea ce ne face a doua cea mai mare comunitate de civic tech din lume, după Code for America. Suntem și membri oficiali ai Code for All, rețea care reunește organizațiile Code for din întreaga lume.
Despre noi, profesional, putem să îți spunem că suntem specialiști în development, comunicare, ux/ui, project & product management, data science and much more.
Despre noi, personal, putem să îți spunem că am pus România pe harta civic tech a lumii și suntem motivați să o menținem într-o poziție fruntașă prin munca pe care o depunem zi de zi în transformarea digitală a acestei țări.
Aveți o comunitate destul de numeroasa și multe proiecte pe agendă, cum vă organizați și care este procesul de implementare a proiectelor propuse?
Comunitatea este numeroasă și deja avem City Labs în 7 orașe și diasporă. Lucrăm în marea majoritate a timpului online, ajutați de Slack, Google Meet, e-mail și rețele de socializare, iar din când în când încercăm și să ne vedem face-to face fie pe plan local, fie regional la meet-ups și evenimente recurente.
Lucrul la proiecte este destul de simplu ca structură. Alocăm fiecărui proiect o echipă de bază, formată dintr-un coordonator, un UX lead și un Tech lead care au responsabilitatea de a transforma prototipul unei soluții într-o aplicație funcțională.
Toate proiectele noastre trec printr-o etapă extinsă de cercetare, analizare și prototipare pentru a ne asigura că identificăm cea mai bună soluție pentru problema pe care ne-o semnalează cineva, dar și pentru a evita eventualele erori care pot să apară în development. Lucrând cu voluntari este esențial să prețuim timpul pe care ni-l oferă, de aceea punem foarte mult accent pe munca premergătoare etapei de coding.
Care au fost cele mai de succes inițiative și ce anume au schimbat în societatea românească?
Una dintre primele aplicații pe care le-am lansat, încă din primul nostru an de activitate a fost Monitorizare Vot. A fost o premieră în România. Pentru prima dată observatorii care au mers în secțiile de votare au putut raporta în timp real către ONG-uri orice neregulă pe care au sesizat-o în ziua alegerilor.
Acest proces greoi și foarte solicitant pentru observatori se petrecea până acum pe hârtie, formularele erau completate de mână, dura foarte mult centralizarea lor, digitalizarea informației din ele și apoi analizarea și raportarea lor.
Astfel că, rezultatele observării alegerilor veneau după o perioadă lungă spre public, implicit într-un moment în care ele nu mai puteau avea același impact precum o sesizare de fraudă asupra căreia s-ar putea interveni pe loc. Menționăm că Monitorizare Vot este și una dintre puținele aplicații de observare a alegerilor din lume și în anul acesta ne dorim pe cât posibil să o implementăm și în alte state.
Am lansat, de asemenea și Centru Civic, un centralizator de civic tech românesc, app care acum se află în a doua fază de development așa că, în curând, veți vedea și un Centru Civic 2.0, Vot Diaspora, INLAR și acum suntem în plină lansare cu Incognito, un instrument de anonimizare a surselor pentru a-i încuraja pe cei care dețin informații sensibile despre fapte de corupție și nu numai să comunice în mod securizat cu jurnaliștii. În curând vom lansa și unul dintre primele proiecte realizate în colaborare cu o instituție publică. Stay tuned.
Multe dintre proiectele voastre se leagă de mediul administrativ, există deschidere din partea instituțiilor statului pentru a colabora?
Există deschidere și există dorința de schimbare și de digitalizare. Am avut până acum discuții cu 14 instituții care au venit spre noi pentru a lucra împreună. Aceste discuții s-au concretizat în trei proiecte aflate în lucru și încă unul pe care sperăm să îl putem porni curând.
Comunicare există și intențiile sunt bune și autentice, procedurile sunt dificile și iau foarte mult timp, iar volumul de muncă este uriaș, dar avem încredere că vom colabora și pe viitor cu din ce în ce mai mulți parteneri instituționali pentru un viitor mai digital și mai simplu pentru societate.
Care crezi că sunt principalele provocări ale anului 2018 și cum poate ajuta Code4Romania?
Cred că principala provocare a anului 2018 este eficiența. Trebuie să ne mișcăm mult mai repede și mai bine dacă vrem să nu fim lăsați complet în urmă de alte state care până mai ieri erau mult în urma noastră în clasament.
Am pierdut mult teren la capitolul progres tehnologic, ironic, în timp ce avem o resursă umană specializată uriașă în România și diaspora. Dacă am investi timp, resurse financiare și skilluri în a pune țara pe picioare din punct de vedere digital, viețile noastre ar fi mult mai ușoare.
Încercăm zi de zi, aplicație cu aplicație să facem un upgrade acestui spațiu, pentru că știm că se poate, dar împreună am fi mult mai puternici. Motto-ul nostru este
“Upgrading Romania, one app at a time”
și credem în el pentru că reușim să îl aplicăm deja de doi ani încoace. Dacă mai mulți am pune resursele împreună pentru a lucra la standarde înalte, fără compromisuri, fără jumătăți de măsură atunci poate one app at a time s-ar putea transforma în two apps, apoi în three apps și ne-am atinge scopul mai repede.
Pentru a ne dezvolta mai rapid ca societate este nevoie de efort constant din partea a cât mai multor persoane din România. Care crezi că ar fi o motivație suficient de puternică pentru ca un om să se implice mai mult și cum crezi că pot promova mai bine astfel de inițiative? Se întâmplă totuși destul de multe lucruri bune în România, doar că, din păcate, nu sunt la fel de mediatizate ca ”veștile rele”.
Motivația fiecăruia vine din propria experiență și din propriul sistem intern de valori. Un numitor comun printre voluntarii noștri este că vor să lase ceva în urmă și să construiască o țară mai bună pentru copiii lor. Majoritatea membrilor Code for Romania sunt specialiști cu peste 10 ani experiență, care au văzut în acest loc o provocare profesională și un loc în care munca lor schimbă sisteme, schimbă rutine, repară și consolidează societatea.
E un loc în care vezi cu ochii tăi care e rodul muncii tale, îi vezi rezultatele și impactul și ai libertatea de a lucra la ceea ce îți place cel mai mult, unde nimeni nu îți îngrădește creativitatea și unde găsești oameni aidoma ție.
Sunt promovate inițiativele civice în România, dar din păcate senzația pe care o am este că ele nu ies din deja celebra bulă și nu ajung mai departe la oamenii care ar putea beneficia și ei de aceste inițiative. Mai mult, cred că este important ca pe lângă aplauzele și strângerile de mână, societatea să accepte că un ONG sau o inițiativă au nevoie de resurse pentru a produce aceste schimbări.
Am funcționat complet voluntar, prin mărinimia oamenilor din staff-ul organizației care au depus sute, chiar mii de ore de lucru pentru a oferi infrastructura și suportul necesar echipelor de proiect să meargă mai departe.
În tot acest timp, valoarea muncii depuse de voluntari la aplicațiile Code for este de peste 1,5 milioane de euro. E un calcul simplu pe care îl poate face oricine știe cât costă o oră de programare, design sau analiză și care se uită la statisticile noastre referitoare la efortul depus până acum. Numai aplicația Monitorizare Vot despre care îți povesteam mai sus, ar fi costat 67.000 de euro, dacă ar fi fost comisionată unei companii de IT. Și luăm în calcul doar costurile de development, nu ne gândim nicio clipă la cele logistice sau de promovare.
Toate acestea pentru a echipa societatea cu instrumentele digitale necesare unei vieți mai simple, pentru a ajuta grupurile profesionale să lucreze mai ușor și pentru a oferi societății civile armele cu care să își desfășoare activitatea mai intens în domeniile lor. Dar toate acestea au nevoie de susținere și de resurse financiare pentru a putea fi sustenabile.
Dacă nu vom găsi măcar 10% din entuziasmul nostru și la companiile mai mari sau mai mici din România pe care le abordăm pentru CSR, vom fi nevoiți să ne oprim.
Cum vă pot ajuta concret cei care citesc acest articol?
Un share, o donație, o recomandare, voluntariind sau transmițându-ne un mesaj de încurajare sau un formular de redirectionare 2%. Orice gest contează și ne ajuta să mergem mai departe și să muncim în continuare la fel de entuziasmați ca pănâ acum.
We can upgrade Romania together.
Link-uri utile:
