De ce nu mai cred în liste de sfârșit de an

De ce nu mai cred în liste de sfârșit de an

Sunt o persoană a listelor. Am liste pentru aproape tot ce fac, liste zilnice, săptămânale sau lunare. Am chiar și liste la liste! 🙂

Daaaar…începând cu 2016 le folosesc doar ca punct de reper, nu ca unitate de măsura a succesului zilei, săptămânii, lunii sau anului.

sfarsit de an

Dacă până acum credeam că ”secretul” consta în liste (mai ales celebra lista de sfârșit/început de an) și, bineînțeles, respectarea fiecărui punct de acolo, în 2016 ceva s-a schimbat.

Probabil, dar este doar o bănuială, s-au adunat prea mulți ani în care listele semănau incredibil de mult de la an la an. Cred că știi și tu clasicele: să mănânc mai sănătos, să fac mai mult sport, să călătoresc, să-mi cresc veniturile etc.

Pe lângă faptul că genul acesta de liste sunt imposibil de măsurat (nimic nu este vreodată prea mult sau prea bine), nu sunt nici specifice, nici ușor de bifat la final de an.

Da, poate că ai mâncat mai sănătos, dar sigur când vei cu mâna pe pix, să bifezi obiectivul, îți vei aminti de concediul acela în care ai mâncat de toate sau de serile petrecute cu pizza sau prăjituri în brațe etc. Îți mai vine să bifezi?

”La sfârșit nu contează anii din viața ta, ci viața din anii tăi.” – Abraham Lincoln

Pe principiul enunțat mai sus, la sfârșit de an (și nu numai) nu contează câte lucruri ai bifat din listă, ci contează cât de mult te-ai bucurat de viață.

Pentru prima dată în viață, nici nu mai știu unde am pus lista făcută cu migală la începutul anului. Nici nu o s-o caut!

De ce nu mai cred în listele de sfârșit de an:

  1. Pentru că, în general, sunt o persoană optimistă și pozitivă. Iar la început de an sunt cea mai optimistă. Tocmai de aceea îmi propun 100+ lucruri pe care este imposibil să le fac într-un an. Chiar dacă sunt conștientă de asta, tot sunt dezamăgită la final de an că nu am realizat x% din ce mi-am propus.
  2. Pentru că momentele de împlinire sufletească sunt aproape imposibil de numărat. Dacă trăiești momentul, astfel de momente au loc cel puțin zilnic. Poate fi o discuție cu o persoană dragă, să privești marea sau cerul, să mănânci ceva bun, un loc nou, un duș fierbinte la finalul unei zile grele, simplu fapt că ești sănătos sau orice altceva.
    Dacă la sfârșit de an numeri doar realizările majore, aceste momente mici și superbe își pierd farmecul!
  3. Pentru că listele te pot limita! Deși poate nu îți dai seama, faptul că ai făcut o listă la început de an te poate opri din a începe lucruri noi sau te ”forțează” să continui cu activități în care nici nu mai crezi. Așa cum omul se schimbă în fiecare clipă, la fel și interesele și prioritățile noastre se schimbă continuu.

Ca dovadă a faptului că nu mai sunt o fană a listelor, mă voi limita doar la aceste 3 motive. 🙂

Acum, consider că singurul lucru care contează la final este cum te simți.

Te simți fericit, împlinit? Simți că ai învățat lucruri noi? Ai râs, ai iubit, te-ai bucurat sau ai plâns? 

Sentimentele și experiențele trăite ne formează caracterul și predispoziția de a fi fericit, nu realizările, banii sau obiectivele bifate. 

Dacă nu ai un răspuns pentru cele de mai sus, atunci ar fi cazul să te îngrijorezi. Ce ai făcut tot anul?

Avem prea multă presiune pe noi să facem cât mai multe lucruri, să avem și carieră, să ne implicăm și în proiecte sociale, să călătorim, să ne distrăm, să ne deschidem afaceri etc. Când mai apucăm să trăim?

Am început o mie de lucruri anul acesta pe care nu le-am terminat, am neglijat mai multe aspecte importante și, ce să crezi?!, nici anul acesta nu am călătorit cât am vrut, nu mi-am sunat mai des prietenii și familia, nu am făcut sport în fiecare zi și multe altele.

sfarsit de an

Dar sunt mai fericită decât la orice sfârșit de an! 

De ce?

…pentru că anul acesta a primul an din viață în care am făcut doar ce mi-am dorit și ce am crezut că este mai bine pentru mine.

…pentru că am avut ochii deschiși și am fost mereu conștientă de ce îmi place, ce NU îmi place și ce sentimente am pentru fiecare lucru pe care l-am făcut în 2016.

…pentru că dacă am avut întrebări, am întrebat. Nu mi-am complicat viața cu ”what if…”.

…pentru că am râs. Poate prea mult și nu în cele mai potrivite situații, dar și ce dacă? 🙂

…pentru că am fost mereu EU, fără să simt nevoia să mulțumesc sau să mă conformez.

Iar ultima parte este atât de importantă, că restul nici nu mai contează. După destui ani de viață, cu bune, cu rele, singura concluzie pe care o am despre viață este că fericirea o atingi doar atunci când ești TU.

Cine este fericit, știe că așa este, iar cine nu…probabil încă se întreabă cine este cu adevărat.

Pentru tine ce este fericirea? Care este concluzia lui 2016? 🙂