Cum să le ai pe TOATE!

Cum să le ai pe TOATE!

Vrei să știi cum să le ai pe toate? Dar știi care sunt ”toate”? 🙂

cum sa le ai pe toate

Ce îți dorești cu adevărat?

În teorie, toată lumea își dorește să aibă bani, carieră și un renume. Să aibă o familie, să se distreze, să călătorească, să salveze planeta, să arate bine și multe altele.

Nu numai că nu le putem avea pe toate, dar nici nu le dorim pe toate cu adevărat. Pe cele mai multe dintre ele doar credem că ni le dorim. De aceea există atât de mulți oameni care, aparent, au tot ce își poate dori cineva, dar totuși nu sunt fericiți.

Cred, totuși, că trebuie să ai cel puțin un moment în viață în care să ți le dorești pe toate și chiar să încerci să le obții. Cu condiția să știi că vei eșua, cu siguranță, pe cel puțin un plan.

Dacă nu cumva te-ai născut știind exact ce îți dorești de la viață, doar experimentând poți să realizezi ce te face fericit.

Cum?

  • Încearcă cât mai multe lucruri noi și acceptă cât mai multe provocări, chiar dacă nu te încântă la început. Nu știi niciodată ce lucruri poți descoperi despre tine dintr-o experiență banală.
  • Analizează-ți constant sentimentele. Nu te mai gândi la ”ce ar spune lumea” sau cum pare din afară ceea ce faci. Concentrează-te doar pe ce simți și continuă doar cu activitățile care îți dau o stare pozitivă, te împlinesc și te ambiționează să îți dorești mai mult.
  • Ai răbdare! În timp, vei ajunge la un echilibru între activitățile care te definesc ca persoană. Nu trebuie să urmeze un tipar anume. Poate acum petreci în Ibiza, iar săptămâna viitoare ești în Africa să predai engleza copiilor din medii defavorizate.

Cum fiecare persoană este diferită, așa sunt și convingerile și stilul de viață. Până la urmă este viața ta și trebuie să o trăiești așa cum vrei, fără să dai socoteală nimănui.

Concluzia este că le poți avea pe toate! Tot ceea ce îți dorești tu pentru tine. Partea grea este să realizezi care sunt ”toate”. 🙂

Direcțiile minții

Direcțiile minții

Te salut și mă bucur să ne întâlnim pe acest site plin de energia unui om care trăiește cu sens. Îi mulțumesc Anei pentru invitația de a adăuga valoare cititorilor săi și mă voi strădui ca, atunci când vei fi terminat de citit, să îți poți spune: a meritat, am aflat ceva interesant și vreau să fiu atent/ă la cum se aplică lucrurile astea în viața mea de zi cu zi.

mintii

Când facem niște afirmații care ni se par importante, care ne dau valoare prin însăși exprimarea lor, iar cineva ne contrazice, mintea tinde să se orienteze, cu precădere, într-una din două direcții:

*caută să revadă sursa informațiilor, încearcă să descopere unde anume s-ar fi putut înșela, de ce oare informațiile au fost contrazise, cum poate reformula totul pentru mai bune rezultate…

sau

*caută orice sursă, orice dovadă, orice persoană în jur care să îi confirme afirmația inițială. Va omite detalii, va distorsiona unele lucruri, va aprecia vocal omul care-l va susține fie și numai parțial, agățându-se cu încăpățânare de informația oferită la început. Va uita sau chiar nici el nu va înțelege de ce e atât de important să i se spună: „da, ai dreptate”.

Orgoliu? Control? Rușine? Care ar putea fi motivele? Toate cele enumerate au în spatele lor una și aceeași emoție primară: frica. Frica de a nu fi apreciat, frica de a părea slab, frica de a se face de râs, frica de a greși. Frica este emoția umană cu cele mai multe variante. Foarte multe. Ea caută să protejeze omul, să-l impună drept puternic și inteligent în ochii celorlalți. Din întâmplare, se întâmplă exact invers.

Un om stăpânit și comandat de frică în tot ceea ce face este ori inactiv, ori furios, ori anxios. Pentru că, la nivel cerebral, se înlesnește tot timpul secreția unor hormoni numiți ai stresului, care pun mintea și organismul pe poziția „luptă sau fugi”. Iar cei din jur, după ce devin empatici, încep să îl evite pe omul stăpânit de fricile sale, încep să-și caute alți prieteni ori colaboratori.

Întorcându-ne la prima direcție în care ne putem orienta gândirea în mod conștient, e bine de știut că ea va exprima: vulnerabilitate, flexibilitate, putere interioară, capacitatea de a învăța, de a negocia, de a o lua de la capăt atunci când drumul se înfundă. Mai presus de toate, ceea ce se transmite este încrederea în sine. Culmea, nu?

Putere și încredere în sine dacă accepți că ai dat o informație greșită sau că ai mizat pe ceva nepotrivit? Exact. Ia gândește-te, adu-ți aminte o întâmplare concretă de viață: îți trebuie multă putere ca să recunoști când greșești, este? Preferăm, mai degrabă, să ne contrazicem uneori chiar și atunci când știm în mod conștient că nu avem dreptate.

Încrederea în sine spune: „nu-i nimic, mai cercetează o dată, pentru că oricine se poate înșela, suntem oameni, nu roboți; pentru că poți, îți vei zice în continuare, și pentru că, data viitoare, rezultatele tale vor fi mai bune”. Ceea ce de altfel se și întâmplă. Extrapolând puțin, evităm deseori să punem întrebări tot din aceeași cauză: să nu cumva să părem fraieri, slabi, nepregătiți.

Sunt oameni care preferă SĂ RĂMÂNĂ neinformați decât SĂ PARĂ neinformați.

Înțelegi ce vreau să zic? Ți se mai întâmplă și ție din când în când? Da, și mie. 🙂

Chiar dacă, pe moment, se poate întâmpla să pierzi ceva, puțin, recunoscând că ai greșit, pe termen lung vei fi acel om în care ceilalți vor avea încredere că nu-i va duce până la capăt pe un drum greșit doar pentru că nu știe să-și asume greșeala din timp.

Știi cum îmi place mie să-i salut pe oameni? Cu „Hai Sus!”. Pentru că sus nu are limite și oricare dintre noi, oricât de sus ar fi ajuns deja, încă mai poate urca! 🙂

Așadar, te salut, Hai Sus!

 

mintii

Cătălin Stoica

Speaker, Coach, Trainer,

Membru certificat John Maxwell TEAM

 

 

 

Despre toleranță și viața dincolo de online

Despre toleranță și viața dincolo de online

12832358_660525237428471_2874667122092351918_n

Este de ajuns să îți petreci 5 minute pe Facebook să poți vedea cât de multă răutate există în jur.

Indiferent că este vorba de LGBT, eșecuri în sport, vegetarieni sau politică, nimic nu scapă netaxat de ”public”.

Oare de ce simțim nevoie să criticăm tot ce este în jur, să jignim și să punem etichete la secundă? De ce ne interesează atât de mult ce fac alți oameni?

În loc să profităm de internet pentru a ne dezvolta cunoștințele și a ne hrăni mintea și sufletul, îl folosim pentru a ne vărsa frustrările și a încerca să arătăm că suntem mai buni decât alții. Sau cel puțin că ei sunt mai slabi, mai urâți, mai proști.

Încearcă măcar o săptămână să fii atent la ce se întâmplă în jurul tău fără să judeci, fără să comentezi și fără să iei personal nimic din ceea ce vezi sau auzi. Fă acest test și vei vedea că vei fi mai liniștit și mai concentrat pe ceea ce vrei să faci tu în această viață scurtă pe care o avem.

Fii mai tolerant cu cei din jur și încearcă să le înțelegi mai bine motivele, să ai mai multă empatie. Fiecare are motivele sale pentru a acționa într-un fel sau altul.

Înțelegerea, și nu judecata, formează un caracter valoros!

Ce te deranjează la ceilalți este doar o reflexie a propriilor nemulțumiri și a lipsei de încredere. Folosește-te de sentimentele negative pentru a descoperi ce vrei să schimbi la tine și cum să devii o versiune mai bună. Pentru tine, nu pentru altcineva.

Când ești fericit cu tine și ceea ce ai, nu ai cum să simți invidie, te bucuri că cei din jur sunt fericiți și ai constant o energie pozitivă.

Deci data viitoare, când simți invidie sau îți vine să reacționezi negativ la ceva, inspiră adânc și gândește-te la adevăratele motive.

Ce îți lipsești? De ce experiențe proprii se leagă? Merită să reacționezi în vreun fel? Ajută la ceva opinia ta?

La final, te las cu un citat din Osho, care exprimă perfect ce vreau să zic, de fapt. 🙂

”Încercaţi să creaţi numai lucruri frumoase, nu aduceţi la viaţă nimic urât. Nu aveţi prea mult timp şi nu aveţi nici multă energie de pierdut. Având o viaţă atât de scurtă, având o sursă de energie atât de mică, este pur şi simplu stupid să o pierdeţi în tristeţe, în furie, în ură, în gelozie.

Folosiţi-vă energia în iubire, folosiţi-o în acţiuni creatoare, în prietenie, în meditaţie; îndreptaţi-vă spre ceva care să vă înalţe. Şi cu cât vă înălţaţi mai mult, cu atât întâlniţi mai multe izvoare de energie care stau la dispoziţia voastră…”